ILOTÍSM s. n. (Livr.; în antichitate) Condiție, stare a unui ilot. ♦ Fig. Stare de asuprire, de ignoranță. – Din fr. ilotisme. Vezi definitia »

HIPERPARAZITÍSM s. n. instalare a unui parazit într-un alt parazit. (< engl. hyperparasitims) Vezi definitia »

MICROSEÍSM s.n. Cutremur de pământ foarte slab. [Pron. -se-ism, pl. -me, -muri. / < fr. microséisme, cf. gr. mikros – mic, seismos – zguduire]. Vezi definitia »

JAINÍSM s. n. Religie și școală filozofică indiană, opusă brahmanismului și sistemului de castă al acestuia, întemeiată în sec. VI a. Cr. [Pr.: ja-i-] – Din fr. jaïnisme. Vezi definitia »

BEHAVIORÍSM (‹ fr. {i}; {s} engl. behaviour „comportament”) s. n. Curent psihologic întemeiat de psihologul american J.B. Watson (1913), care reduce psihologia la studiul comportamentului, al relației dintre stimul și răspuns, eliminînd din cîmpul cercetării psihologice conștiința, fenomenele vieții psihice interioare. Vezi definitia »