stăvíre, stăvíri, s.f. (înv.) împiedicare a evoluției, a unei acțiuni, a unui proces, a unui fenomen; oprire, stăvilire. Vezi definitia »

LAMENTÁRE s.f. Acțiunea de a se lamenta și rezultatul ei; lamentație, jeluire. [< lamenta]. Vezi definitia »

REFOLOSÍRE, refolosiri, s. f. Acțiunea de a refolosi. – V. refolosi. Vezi definitia »

ÎNTREȚÍNERE, întrețineri, s. f. Acțiunea de a (se) întreține și rezultatul ei. – V. întreține. Vezi definitia »

IMPUTÁRE, imputări, s. f. Acțiunea de a (se) imputa și rezultatul ei; reproș, mustrare, învinuire. ♦ (Concr.) Măsură prin care se dispune reținerea din câștigul unui angajat sau cooperator a despăgubirilor pentru paguba cauzată de acesta instituției sau întreprinderii unde lucrează; sumă care trebuie plătită pentru această pagubă; imputație. – V. imputa. Vezi definitia »