TĂBLĂCÍ, tăblăcesc, vb. IV. Tranz. A da flexibilitate și lustru pieii argăsite, întinzând-o în toate direcțiile. – Et. nec. Vezi definitia »

cliúci (-i), s. n. – 1. Cheie. – 2. Tîmplă. Sl. ključĭ (DAR). Cuvînt vechi (sec. XVI), care se mai folosește doar în Maram., cu sensul de „cîrlig”. Cf. clucer. Vezi definitia »

pólnoci s.n. (reg.) nume de vânt care bate dinspre nord-est. Vezi definitia »

BULBUCI, s.m.pl. 1. Picãturi mari de apa de ploaie de varã, care formeazã la cãderea ploii pe sol, un fel de bule de aer. Vezi definitia »

turbăcí, turbăcésc, vb. IV (reg.) a ameți. Vezi definitia »