Definita cuvantului chibiț
chibíț (-ți), s. m. – Persoană care asistă la jocul de cărți fără să ia parte efectiv la joc. Germ. Kiebitz (DAR). Sec. XIX. – Der. chibița (var. chibiți), vb. (a privi jocul altora); chibițărie, s. f. (îndeletnicirea de chibiț).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chibiț
SMALȚ, smalțuri, s. n. 1. Masă sticloasă formată din diverși oxizi anorganici, cu care se acoperă suprafața obiectelor de ceramică sau de metal pentru a le face impermeabile, a le feri de oxidare sau a le înfrumuseța; email. ♦ Material sticlos sau obiect făcut dintr-un astfel de material. 2. Substanță albă și lucioasă care acoperă suprafața vizibilă a dinților. [Var.: (înv.) smalt s. n.] – Din ngr. smálto(n), germ. Schmalz. Vezi definitia »
ZGHILȚ, zghílțuri, s. n. (Var.) Zbilț. (cf. zbilț) Vezi definitia »
ciorofleț, ciorofléți, s.m. (reg.) calic, lepădătură, om fără căpătâi, golan. Vezi definitia »
ROIBULÉȚ, -EÁȚĂ, roibuleți, -e, adj. (Adesea substantivat, m.) Diminutiv al lui roib. – Roib + suf. -uleț. Vezi definitia »
POPÂNDÉȚ, (1) popândeți, s. m., (2) popândețe, s. n. (Reg.) 1. S. m. Numele a două specii de rozătoare: a) șoarece de câmp; b) popândău (1). 2. S. n. Sperietoare de păsări; momâie, popândău (2), poponeț1 (2). – Din popândău. Vezi definitia »