IMPÉRIU, imperii, s. n. 1. Stat monarhic care are în frunte un împărat; împărăție. 2. Teritoriu cuprinzând un stat dominant (marea metropolă) și posesiunile lui coloniale. 3. (În loc.) Sub imperiul... = dominat, influențat de..., determinat de... – Din lat. imperium. Vezi definitia »

MECÓNIU s. n. substanță galben-verzuie, prima eliminare fecală a nou-născutului. (< fr. méconium, lat. meconium) Vezi definitia »

CLADÓDIU s. n. tulpină metamofozată, ramură axilară lățită, fără frunze ori cu frunze foarte reduse. (< lat. cladodium) Vezi definitia »

ECHINGÍU, echingii, s. m. (Înv.) Călăreț turc folosit în recunoașteri. – Din. tc. akınci. Vezi definitia »

PROHIBITÓRIU, -IE adj. Care oprește; prohibitiv. ◊ (Jur.; la romani) Edict prohibitoriu = edict prin care pretorul interzicea anumite lucruri. [Pron. -riu. / < lat. prohibitorius, fr. prohibitoire]. Vezi definitia »