CONCÁV, -Ă, concavi, -e, adj. Care prezintă o scobitură; în formă de adâncitură. ♦ (Înv.; despre formații militare) Dispus în semicerc. – Din fr. concave, lat. concavus. Vezi definitia »

BOLESLAV, numele a trei cneji cehi. Mai importanți: 1. B. I (c. 935-967). Și-a extins autoritatea asupra Moraviei și Slovaciei, a consolidat autoritatea centrală și a dat Cehiei o nouă organizare administrativă. 2. B. II cel Pios (967-999). Și-a extins autoritatea asupra întregii Cehii. Vezi definitia »

SLAV, -Ă adj., s. m. f. (individ) care aparține unei comunități de triburi din marea familie a popoarelor de limbă indo-europeană, grupul satem. ♦ limbi ĕ = ansamblu de limbi indo-europene, vorbite de slavi, în Europa de est și centrală. ◊ (s. f.) slavă veche = limba slavilor din estul Pen. Balcanice. (< fr. slave) Vezi definitia »

pârgáv, -ă, pârgávi, -e, adj. 1. (reg.; despre fructe) care se coace mai repede decât altele din același gen; timpuriu, văratic. 2. (reg.; despre fructe și cereale) pârguit. 3. (în sintagmă) roi pârgav = roi tânăr, ieșit din stup în căutarea altui adăpost. Vezi definitia »

GRAV, -Ă adj. 1. Care necesită o atenție deosebită, care poate avea urmări grele; greu. ♦ Serios, important, însemnat. 2. Serios, demn, sever; solemn, rigid. 3. Care aparține registrului de jos al scării muzicale; profund, de bas. 4. Accent grav = accent purtat în unele limbi de o vocală deschisă. [< fr., it. grave, cf. lat. gravis – greu]. Vezi definitia »