singuráre, singurắri, s.f. (înv.) însingurare. Vezi definitia »

TÂRNUÍRE, târnuiri, s. f. Acțiunea de a târnui și rezultatul ei; târnuială, târnuit. – V. târnui. Vezi definitia »

INCOORDONÁRE s. f. 1. necoordonare. 2. (med.) lipsă de coordonare în mișcări, consecință a unor leziuni ale sistemului nervos sau a unor stări patologice ale aparatului locotomotor. (după fr., engl. incoordination) Vezi definitia »

TUBULIFLÓRE s.f.pl. Ordin de plante erbacee dicotiledonate cu flori tubuloase; tubiflore; (la sg.) plantă din acest ordin. [< fr. tubuliflores, cf. lat. tubus – tub, flos – floare]. Vezi definitia »

vacuumáre (-cu-u-) s. f., g.-d. art. vacuumắrii; pl. vacuumắri Vezi definitia »