căptúh, căptúhuri, s.n. (reg. înv.) căptușeală de pânză pentru piepții și spatele cămășilor țărănești. Vezi definitia »

ASPARUH (ISPERIH), han al bulgarilor (c. 644-c. 700) de pe Volga și din regiunea M. Azov care au migrat spre V, ocupînd prin luptă terit. dintre Dunăre și M-ții Balcani (c. 680). A întemeiat primul țarat bulgar care a fost recunoscut de bizantini în 681. Vezi definitia »

tenzúh s.n. (înv.) pastă din diferite substanțe aromate. Vezi definitia »

văzdúh s. n., pl. văzdúhuri Vezi definitia »

crúh, cruhuri, s.n. (reg.) piatră neagră și lucie; cotroanță. Vezi definitia »