zurlíu (-ie), adj. – Zăpăcit, nebunatic, smintit. – Mr. zurlu. Ngr. ζουρλος (Graur, BL, IV, 200), fără legătură cu țig. zuralo „robust” (Graur 195). La origine stă tc. zorlu „violent”, cf. zor. Vezi definitia »

EUFÓNIU s. n. instrument muzical de suflat din alamă, folosit în fanfară, cu registru corespunzător vocii de bariton. (< it. eufonio) Vezi definitia »

terágiu s.n. (înv.) unealtă de zidărie. Vezi definitia »

COMPENSATÓRIU, -IE, compensatorii, adj. Care compensează; compensator. ♦ (Jur.) Care duce la repararea unei pagube. ◊ Daune compensatorii = sumă de bani ce se plătește de către debitor creditorului pentru a-i acoperi pagubele rezultate din neexecutarea unei obligații. – Din fr. compensatoire. Vezi definitia »

DELÚVIU s.n. (Geol.) Material sedimentar detritic provenit din alterarea și degradarea rocilor, transportat de apele de șiroire. [Pron. -viu. / cf. lat. diluvium, it. diluvio]. Vezi definitia »