KABÍLI s. m. pl. Populație din regiunile muntoase ale Algeriei. [Sil. -bili] – Din fr. Kabyles. Vezi definitia »

ZMÂNGĂLÍ, zmângălésc, vb. IV. Tranz. ~ ◊ (Fig.) Numai vârfurile cele mai înalte zgârâie cerul pe alocuri, zmângălind cu calcarul lor câteva stele albe. Vezi definitia »

NĂPÂRLÍ, năpârlesc, vb. IV. Intranz. (Despre animale) A suferi o năpârlire; a-și schimba părul, penele sau pielea; (despre păr, pene, piele) a cădea de pe corp în cursul năpârlirii. – Din bg. napărlja. Vezi definitia »

permetezlí, permetezlésc, vb. IV (reg.; despre vie) a stropi via (cu vermorelul sau permetezeul). Vezi definitia »

RUNCULÍ, runculésc, vb. IV. Tranz. (Bucov.) A desțeleni, a ogorî. (din runc; cf. lat. runcatio) Vezi definitia »