SEMIINELÁR adj. v. CUZINET (1). Piesă inelară sau din două bucăți semiinelare din metal moale, care îmbracă în interior lagărul și vine în contact direct cu fusul sau axul unei mașini. [DEX '98] Vezi definitia »

-ÁR², -ÉR¹, -ÉRĂ, -IÉR³, -IÉRĂ, -ÓR⁴, -EZĂ¹ suf. „Referitor la...”; „cel (cea) care exercită o meserie, o funcție”, „care are calificare”. (din fr. -aire, -eur, -euse, cf. lat. -arius = nume de agent) Vezi definitia »

chebár, chebáre, s.n. (reg., înv.) haină scurtă. Vezi definitia »

SINGULÁR, -Ă adj. 1. Care se referă, care privește pe unul singur. ◊ Număr singular (și s.n.) = categorie gramaticală care indică un singur exemplar dintr-o categorie de ființe, de obiecte etc.; (log.) judecăți singulare = judecăți în care predicatul se enunță despre un nume individual. 2. Neobișnuit, extraordinar; unic, bizar. ♦ Rar, excelent, unic. // s.n. Categorie filozofică desemnând ceea ce aparține unui obiect sau proces, deosebindu-l de celelalte; individual. [< lat. singularis]. Vezi definitia »

FĂURÁR¹ s. m. (Pop.) Februarie. [Pr.: fă-u-] – Din lat. febr(u)arius. Vezi definitia »