chiláci adj. și s.m. (reg.) băutor, bețiv. Vezi definitia »

STÂRCÍ, stârcésc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. A se strânge, a se ghemui (de frig). 2. Intranz. A amorți, a înțepeni stând, așteptând undeva. 3. Tranz. A strivi un fruct. ◊ Refl. Mărul s-a stârcit. – Din stârc. Vezi definitia »

puricí, puricésc, vb. IV (reg.) 1. (despre șipci, cuișoare sau pene de lemn) a bate în pereții sau în bârnele unei case, pentru a fixa tencuiala sau lutul; a fixa cu purici (pietre). 2. (despre bucăți mici de cărămidă sau de piatră) a lipi pe pereții noi ai unei case, pentru a le mări rezistența. Vezi definitia »

CHIRCÍ, chircesc, vb. IV. Refl. 1. A se strânge grămadă, a se face mic. 2. A nu se dezvolta bine; a se pipernici. – Et. nec. Vezi definitia »

bogáci (-ce), s. n. – Biscuit, pesmet. – Var. bogace, pogace, (Bucov.) pohace. Mr. bugace, megl. pugace, istr. pogace. Este cuvînt intrat probabil în rom. pe căi diferite, din it. focaccia. Cf., pe de o parte, tc. boǵaça, ngr. μπογάτσα, și pe de altă parte bg., sb. pogača, mag. pogácsa. Vezi definitia »