ALUNECĂTÓR, -OÁRE, alunecători, -oare, adj. Care alunecă. ♦ (Substantivat, n.) Piesă mobilă, la unele mașini și aparate, care se deplasează prin alunecare. – Din aluneca + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

născătór (înv., pop.) adj. m., pl. născătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. născătoáre Vezi definitia »

IMPULSÓR, impulsoare, s. n. (Tehn.) Rotor de pompă centrifugă. – Din fr. impulseur. Vezi definitia »

USCĂTÓR, -OÁRE, uscători, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care usucă, care zvântă. 2. S. n. Aparat, mașină sau instalație care servește la uscarea artificială a unor materiale. 3. S. f. Uscătorie. – Usca + suf. -ător. Vezi definitia »

DEMODULATÓR s.n. Parte a unui aparat de radio în care are loc demodulația. [Cf. fr. démodulateur, germ. Demodulator]. Vezi definitia »