Definita cuvantului remanență
REMANÉNȚĂ s.f. 1. Stare (a unui corp) care se menține, care persistă (după o comprimare). ♦ Remanență magnetică = polarizație magnetică rămasă într-o substanță după suprimarea câmpului magnetizant. 2. Proprietate a unor senzații sau imagini de a persista după încetarea excitației care le-a produs. [< fr. rémanence].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu remanență
TURBOCAROTÍERĂ, turbocarotiere, s. f. Carotieră de construcție specială, care poate lucra la turații înalte caracteristice forajului cu turbina. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. turbocarottière. Vezi definitia »
ZÁRZĂNĂ s. f. (Var.) Zarzără. Vezi definitia »
FERICIANÚRĂ, fericianuri, s. f. Compus chimic rezultat din combinarea fierului, a cianogenului și a unui metal. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. ferricyanure. Vezi definitia »
gioleală, gioleli s. f. spargere, furt. Vezi definitia »
PRIMINEÁLĂ s. f. v. primeneală. Vezi definitia »