HÂZÉNIE, hâzenii, s. f. (Pop.) Hâdoșenie; (concr.) persoană hâdă. – Hâd + suf. -enie. Vezi definitia »

PROTOZOOLOGÍE s.f. Disciplină zoologică care se ocupă cu studiul organismelor unicelulare. [< germ. Protozoologie]. Vezi definitia »

INCLINÁȚIE s.f. v. înclinație. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, #s. f.# 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + #suf.# -ie. Vezi definitia »

TIRANÍE, tiranii, s. f. 1. Formă de conducere politică în Grecia antică; p. gener. conducere politică, guvernare despotică sau obținută prin uzurpare. 2. Caracterul a ceea ce este tiranic. ♦ Comportare, atitudine de tiran (2); faptă de tiran. – Din fr. tyrannie. Vezi definitia »