NEGATIVÍSM s.n. 1. Atitudine de ignorare voită a calităților cuiva sau a ceva. 2. Tulburare psihică manifestată prin tendința bolnavului de a se opune oricărei solicitări din exterior. [Cf. fr. négativisme]. Vezi definitia »

s.m., art. prim-ministrul; pl. prim-miniștri, art. prim-minștrii Vezi definitia »

CANIBALISM (‹ canibal) s. n. 1. Devorare, de către unele animale, a indivizilor din propria specie (de ex. femelele mame, mai ales scroafele, își devorează puii după fătare sau unele păsări ciugulesc țesuturile vii ale altor păsări). C. se manifestă numai în anumite perioade ale vieții (c. temporar: la feline cînd masculii sînt mai mulți decît femelele le mănîncă puii pentru a le forța să reintre în călduri) sau este o trăsătură specifică de comportament (c. permanent: la călugăriță). 2. Consumarea cărnii de om de către popoarele primitive, determinată de insuficiența resurselor alimentare sau de credințe religioase; antropofagism. 3. Cruzime, ferocitate. Vezi definitia »

EROTÍSM s. n. Atitudine erotică; exagerare a sentimentului erotic; senzualitate. – Din fr. érotisme. Vezi definitia »

CLIMATÍSM s.n. Studiul climatelor în vederea unor aplicări practice în igienă și în tratamentul bolilor. [< fr. climatisme]. Vezi definitia »