PLASTRÓN s.n. 1. Apărătoare din piele căptușită, care protejează pieptul la scrimă. ♦ Partea din față a unei platoșe; pieptar. 2. Partea din față (apretată) care acoperă pieptul la o cămașă bărbătească. 3. (Med.) Regiune dură la palpare. [Pl. -oane. / < fr. plastron]. Vezi definitia »

GHINIÓN s. n. întâmplare, conjunctură nefavorabilă; nenoroc, neșansă; ghină. (< fr. guignon) Vezi definitia »

IÓN s. m. particulă electrizată de sarcină pozitivă (cation) sau negativă (anion), provenind dintr-un atom (sau grup de atomi). (< fr. ion) Vezi definitia »

CANIÓN s. n. vale îngustă și adâncă, între doi pereți verticali, săpată de apa unui râu. (< fr., sp. cañon) Vezi definitia »

BUTÓN I. s. n. 1. piesă care, prin apăsare, transmite o comandă mecanică sau electrică. 2. fus încastrat cu un capăt în corpul unei piese în mișcare circulară, excentric față de axa de rotație a acesteia, ca legătură de articulație într-un mecanism. 3. mică papulă, bubuliță de piele. II. s. m. 1. nasture mobil. ◊ capsă (1). 2. motiv decorativ, în relief, de forma unei proeminențe rotunjite. (< fr. bouton) Vezi definitia »