FELÓN, -Ă adj. neloial, trădător. (< fr. félon) Vezi definitia »

CRIOTRÓN, criotroane, s. n. Dispozitiv cu funcție de releu, alcătuit dintr-un fir supraconductor dispus în interiorul unei înfășurări electrice, folosit în construcția unor calculatoare electronice. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryotrone. Vezi definitia »

TANGÓN s. n. (mar.) 1. drug de lemn orizontal, sprijinit cu un capăt de bordajul navei și susținut de o balansină, la ancorarea bărcilor și pe care marinarii pot coborî în bărci. 2. bară rotundă, cu un cârlig la capăt, destinată să întindă colțul velei din proră, când barca are vânt din pupă. (< fr., sp. tangon) Vezi definitia »

OREIÓN, oreioane, s. n. Boală contagioasă și epidemică de natură virotică, frecventă la copii, care se manifestă prin febră și prin inflamarea glandelor salivare parotide. [Pr.: -re-ion] – Din fr. oreillons. Vezi definitia »

cameleón (cameleóni), s. m. – Reptilă arboricolă ce are proprietatea de a-și schimba culoarea după mediul înconjurător. – Var. (înv.) hameleon. Fr. caméléon. Var. (sec. XVII) din gr. χαμαιλέων (împrumut literar). Vezi definitia »