Definita cuvantului retortă
RETÓRTĂ s.f. 1. Vas (de laborator) confecționat din sticlă și având forma de balon cu gâtul îndoit. 2. Vas mare cu pereți refractari de diferite forme, folosit pentru distilări industriale. ♦ Cărbune de retortă = cărbune dur, bun conducător de electricitate, care se depune pe pereții retortelor în care se distilează cărbunele la fabricarea gazului de iluminat și care se întrebuințează la fabricarea electrozilor. [< germ. Retorte].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu retortă
șéstină, șéstine, s.f. (reg.) 1. șes, câmpie, zăpodie, pustă; tăpșan. 2. loc mocirlos. 3. platou (pe un munte sau pe un deal). 4. (în forma: șastină) podină, platformă plutitoare pe care se instalează moara de apă. 5. lemn încovoiat și lătăreț sub roata joagărelui. Vezi definitia »
selídă (-de), s. f. – Pagină. Ngr. σελίδα (Tiktin). Sec. XVII, înv. Seligea, s. f. (căptușeală pentru piei), înv., pare să provină din același cuvînt, poate prin intermediul tc. Vezi definitia »
VIFOREÁLĂ, viforeli, s. f. (Pop.) Vifor. – Viforî + suf. -eală. Vezi definitia »
AGÚDĂ, agude, s. f. (Reg.) Dudă. – Din sl. agoda. Vezi definitia »
TÂRGMUREȘEÁNCĂ, târgmureșence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Târgu-Mureș. ♦ Locuitoare din municipiul Târgu-Mureș. – Târgmureșean + suf. -că. Vezi definitia »