ECTOPLÁSMĂ s. f. 1. strat superficial hialin al citoplasmei celulelor; hialoplasmă. 2. substanță spirituală pe care spiritiștii pretind că o emană mediile în timpul transei; teleplasmă. (< fr. ectoplasme) Vezi definitia »

táică s. m. – 1. Tată. – 2. (Arg.) Birlic. Bg. tajko, sb. tajko, tajka (Tiktin; Conev 98). Vezi definitia »

APONEVROZÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a unei aponevroze. [< fr. aponévrosite]. Vezi definitia »

ECHILIBRÍSTICĂ s. f. 1. Arta de a-și păstra echilibrul în diferite poziții sau mișcări dificile ale corpului; număr de circ al echilibristului. 2. Fig. capacitatea de a se strecura cu îndemânare printre situații dificile; totalitatea eforturilor și mijloacelor întrebuințate pentru a ieși dintr-o situație dificilă. – Din echilibrist. Cf. germ. Equilibristik. Vezi definitia »

NOÉZĂ s. f. actul gândirii. (< fr. noèse, gr. noesis) Vezi definitia »