POTRÓC s. n. v. potroacă. Vezi definitia »

noróc (noroáce), s. n. – 1. Șansă, fericire. – 2. Întîmplare, hazard. – Sl. narokŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 32), cf. sb., cr., pol. narok. – Der. noroceală (var. norocire), s. f. (soartă, noroc); noroci, vb. (a face fericit); norocos, adj. (fericit, cu noroc); nenoroc, s. n. (nenorocire); nenoroci, vb. (a pierde, a distruge, a ruina; a silui); nenorocos, adj. (fără noroc). Vezi definitia »

șaitróc s.n. (reg.) vas de lemn, cu fundul curbat, folosit la separarea aurului din minereul sfărmat. Vezi definitia »

BLOC² s. n. clădire mare cu mai multe etaje; blochaus. (< germ. Block/haus/) Vezi definitia »

pofomóc s.m. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »