pititióc, -oácă, adj. (reg.) mititel. Vezi definitia »

scumpóc, scumpóci, adj. m. (reg.) (om) avar, zgârcit. Vezi definitia »

GHIÓC², ghiocuri, s. n. Gen de melci cu cochilia mare, ovală, cu aspect de porțelan, care trăiesc în mările calde (Cypraea); p. restr. cochilia acestor melci, întrebuințată ca ornament sau pentru preziceri asupra viitorului cuiva. ◊ Expr. A da cu ghiocul sau a căta (cuiva) în ghioc = a ghici (cuiva) cu ajutorul ghiocului. – Lat. *cloca (=cochlea). Vezi definitia »

PROTOCÓC s. m. algă microscopică, pe scoarța arborilor. (< fr. protococcus) Vezi definitia »

BOC², bocuri, s. n. Masă (sau trunchi de copac înclinat) pe care se lucrează pieile la bazinul cu lapte de var. – Germ. Bock. Vezi definitia »