zătoácă (reg.) s. f., g.-d. art. zăloácei; pl. zătoáce Vezi definitia »

poáșcă¹, poáște, s.f. (reg.) 1. pieptar sau cojoc din piele de oaie de calitate inferioară; poșcălău, poștin; cojoc vechi și rupt. 2. persoană bătrână și slabă. Vezi definitia »

jidoavcă, jidoavce s. f. (pop., peior.) evreică. Vezi definitia »

MIELOGRÁMĂ, mielograme, s. f. Metodă de determinare cantitativă și calitativă a elementelor celulare din măduvă, utilizată pentru stabilirea diagnosticului în numeroase boli de sânge. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. myélogramme. Vezi definitia »

HALUCINÓZĂ s.f. (Med.) Stare patologică caracterizată prin halucinații recunoscute de bolnav ca stări anormale. [< fr. hallucinose]. Vezi definitia »