surhán, surháne, s.n. (reg.) tâlv (pentru tras vinul din butoi). Vezi definitia »

OLIMPIÁN, -Ă adj. Din lumea zeilor; olimpic (1). ♦ (Fig.) Măreț, divin, impunător; senin. [Pron. -pi-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. olympien]. Vezi definitia »

SPONTÁN, -Ă I. adj. 1. care acționează pe moment, cu promptitudine. 2. (fiziol.; despre mișcări) care se execută de la sine, fără vreo cauză exterioară aparentă. 3. (despre plante) care crește liber în natură. II. s. n. (fil.) categorie a materialismului istoric care exprimă activitatea determinată direct de necesitatea istorică, obiectivă. (< fr. spontané, lat. spontaneus) Vezi definitia »

struján, strujéni, s.m. (reg.) 1. tulpina porumbului cu frunze cu tot, după ce a fost tăiată de la pământ și s-au cules știuleții. 2. buruiană mare. 3. cotor de mătură uzată. 4. frunza verde a cepii. Vezi definitia »

caloián (-iéni), s. m. – Păpușă sau idol de lut, pe care țăranii le îngroapă în a treia zi de joi după Paști, pentru a aduce ploaie. Sl. kaljenŭ „de argilă”, datorită materiei prime (Candrea, Noua Revistă Română, II, (1900), p. 94-7; DAR). După vechea tradiție, abandonată, a filologiei romantice, este legat de numele lui Ioan I sau Caloioannes, țar al româno-bulgarilor la începutul sec. XIII. Nu pare probabilă nici legătura pe care o propune Giuglea, Dacor., X, 108, cu alb. llohë „ploaie”. Vezi definitia »