Definita cuvantului chirie
chiríe (chiríi), s. f. – Sumă plătită în schimbul folosirii temporare a unui lucru. – Mr. chirie, megl. chiriiă. Tc. kira din arab. kira (Miklosich, Türk. Elem., II, 111; Roesler 596; Șeineanu, II, 115; Berneker 505; Daničič, V, 4; Lokotsch 1181), cf. ngr. ϰιρά, alb. kirá, bg., sb. kirija. – Der. chiriaș, s. m. (persoană care ia cu chirie o locuință); chirigiu, s. m. (cărăuș, cel care transportă cu căruța), din tc. kiraci, mr. chiragi (cf. alb. kiraği, bg., sb. kirağija); chiragie, s. f. (serviciu de transport); chiragelîc, s. n. (înv., meseria de căruțaș); închiria, vb. (a da cu chirie, a arenda).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu chirie
ASTROFOTOGRAFÍE s. f. parte a astrofizicii care folosește fotografia ca mijloc de investigație a aștrilor. (< fr. astrophotographie) Vezi definitia »
HIPERFÚNCȚIE s. f. (med.) activitate exagerată a unui organ, aparat sau țesut. (< fr. hyperfonction) Vezi definitia »
HIPERCROMÍE s.f. (Med.) Exagerare a pigmentației normale a pielii. [Gen. -iei. / < fr. hyperchromie, cf. gr. hyper – peste, chroma – culoare]. Vezi definitia »
COXARTRÍE s.f. (med.) Coxartroză. [Gen. -iei. / < fr. coxarthrie, cf. lat. coxa – coapsă, gr. arthron – încheietură]. Vezi definitia »
TIFLOLOGÍE s.f. Ramură a defectologiei care se ocupă cu studiul orbilor. [Gen. -iei. / cf. it. tiflologia, fr. typhlologie < gr. typhlos – orb, logos – știință]. Vezi definitia »