MUSCALAGÍU, muscalagii, s. m. (Înv. și pop.) Cântăreț din nai; naist. – Din tc. miscalci. Vezi definitia »

chiringíu s.m. (reg.) noaten (miel) de doi ani. Vezi definitia »

PERIODÓNȚIU s. n. Țesut care înconjură dintele. [Pr.: -ri-o-] – Cf. fr. périodonte. Vezi definitia »

ZIRCÓNIU s.n. Metal de culoare cenușie, întâlnit rar în natură, intermediar între aluminiu și siliciu. [Pron. -niu. / < fr. zirconium]. Vezi definitia »

OSMIRÍDIU s.n. Aliaj de osmiu, iridiu, platină, rodiu și ruteniu, folosit la confecționarea vârfurilor penițelor de stilou. [Pron. -diu. / < fr. osmiridium, cf. osm(iu) + iridiu]. Vezi definitia »