Definita cuvantului cină
cínă (cíne), s. f. – Masă de seară. – Mr., megl. țină, istr. cirę. Lat. cēna (Pușcariu 362; Candrea-Dens., 341; REW 1806; DAR); cf. it., prov., sp. cena, port. cea. – Der. cinioară, s. f. (ceasul cinei), cf. prînzișor; cuvînt pe care Drăganu, Dacor., III, 693-5 și DAR îl consideră reprezentant al lat. cinae hora, dar care este un dim. cu suf. -oară, cf. Graur, BL, III, 19.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cină
PROFÍLĂ s.f. (Bot.) Bractee mică; bracteolă. [< fr. profile, it. profilo]. Vezi definitia »
flámură (flámuri), s. f. – Steag, drapel. – Mr. flambură. Ngr. φλάμμουρος, cf. ngr. φλάμπουρος, de unde mr. (Meyer 107; Meyer, Neugr. St., III, 69; Gáldi 191), cf. alb. fljambur. După Pușcariu 623, direct din lat. flammula, cf. REW 3353, dar nu este cuvînt popular; greșeala a fost îndreptată în DAR. Vezi definitia »
GIBERELÍNĂ s. f. fitohormon complementar al auxinei, care stimulează înflorirea și creșterea plantelor. (< fr. gibbérelline) Vezi definitia »
FÁBULĂ s.f. Scurtă povestire, de obicei în versuri, care folosește animale sau plante personificate, pentru a satiriza obiceiuri sau mentalități greșite. Vezi definitia »
BOÁCĂ s. f. (În expr.) A nu ști (sau a nu pricepe) (nici o) boacă = a nu ști (sau a nu pricepe) nimic. Vezi definitia »