lóitră (lóitre), s. f. – 1. (Înv.) Scară lungă și lată, scară de asalt. – 2. Partea laterală a căruței, a dricului etc. Cr., slov. lojtra, din germ. Leiter (Miklosich, Fremdw., 106; Cihac, II, 176), cf. sb. lotra, mag. lajtorja. Vezi definitia »

MICÉLĂ, micele, s. f. Grup sau agregat de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. – Din fr. micelle, germ. Micelle. Vezi definitia »

doapă, doape s. f. (peior.) femeie scundă și grasă. Vezi definitia »

căpețeálă, căpețéli, s.f. (reg.) partea frâului sau a căpăstrului ce se pune pe capul calului. Vezi definitia »

HÁLBĂ, halbe, s. f. Pahar special pentru bere, având o capacitate de o jumătate de litru; p. ext. cantitate de bere dintr-un astfel de pahar. – Din germ. Halbe. Vezi definitia »