chiorpeácă, chiorpéci, s.f. (reg.) scândură mică, șindrilă, șiță. Vezi definitia »

METEOROGRÁMĂ s.f. Diagramă reprezentând grafic un fenomen atmosferic observat în timp. [Var. meteogramă s.f. / < fr. météorogramme]. Vezi definitia »

PSEUDOMORFÓZĂ, pseudomorfoze, s. f. Transformare fizică sau chimică a unui mineral, cu păstrarea formei exterioare inițiale a cristalelor. [Pr.: pse-u-] – Din fr. pseudomorphose. Vezi definitia »

CONVERGÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a converge. ♦ teoria ~ței = teorie burgheză care preconizează evoluția celor două sisteme social-economice și politice, socialismul și capitalismul, spre un tip comun de societate, fără a fi nevoie de revoluția socială. 2. proprietate a unui fascicul de radiații de a-și micșora secțiunea, concentrându-se într-un singur punct. ◊ însușire a unui sistem optic de a transforma fasciculele paralele sau divergente în fascicule convergente. 3. (mat.) proprietate a unui șir și a unei serii de a fi convergente. 4. (biol.) apariție, în cursul evoluției, a unor caractere structurale sau funcționale aparent similare la specii înrudite, datorită adaptării la aceleași condiții de viață. (< fr. convergence) Vezi definitia »

TEMPÉSTĂ s.f. (Liv.) Furtună, uragan. [< it. tempesta, cf. lat. tempestas]. Vezi definitia »