EURIBIÓZĂ s. f. reacție de maximă rezistență a unui organism față de variațiile mari ale factorilor de mediu. (< fr. eurybiose) Vezi definitia »

OFICÍNĂ s. f. 1. laborator (într-o farmacie, instituție). 2. loc, mediu unde se urzesc intrigi, comploturi. (< fr. officine, lat. officina) Vezi definitia »

FOSÍLĂ s.f. Rest, urmă a unui animal sau a unei plante, aparținând unor specii caracteristice epocilor geologice anterioare și care s-a păstrat în depozitele sedimentare ale scoarței Pământului. ♦ (Ironic) Bătrân (cu idei învechite). [Pl. -le. / < fr. fossile, cf. lat. fossilis]. Vezi definitia »

BÉHLIȚĂ, behlițe, s. f. Nume dat mai multor specii de pești mici. – Comp. rus. bieglyi „repede”. Vezi definitia »

POSTFÁȚĂ s. f. cuvânt către cititori la sfârșitul unei cărți. (după fr. postface) Vezi definitia »