ORTOGONALITÁTE s.f. Însușirea de a fi ortogonal. [Cf. fr. orthogonalité]. Vezi definitia »

CLARITÁTE s.f. 1. Însușirea a ceea ce este clar; limpezime, limpeziciune, puritate. ♦ Calitate a sunetului sau a vocii de a răsuna distinct și precis. 2. Limpezime în gândire, în vorbire, în expunerea ideilor; expunere pe înțeles. ◊ Cu claritate = cu precizie; clar, limpede. [Cf. lat. claritas]. Vezi definitia »

BITONALITÁTE s. f. (muz.) mișcare simultană a vocilor în două tonalități diferite; bitonalism. (< fr. bitonalité) Vezi definitia »

GRANULOZITÁTE, granulozități, s. f. Structura unui material granular din punctul de vedere al repartiției procentuale a granulelor componente după mărimea lor. – Din fr. granulosité. Vezi definitia »

OMOGENEITÁTE s. f. v. omogenitate. Vezi definitia »