Definita cuvantului cârlan
cârlán (cârláni), s. m. – 1. Mînz de doi ani. – 2. Berbec de un an. Origine necunoscută. Ar putea fi dim. călan, cu r infix (după Lambrior 107; Crețu 327 și Candrea, Elemente, 405, din lat. *caballanus); dar al doilea sens este dificil de explicat. Abundă ipoteze incerte: din mag. kerlany (Cihac, II, 488), care fără îndoială provine din rom.; din lat. carnalis (Philippide, Principii, 150; Giuglea, Dacor., I, 245-7; Giuglea, LL, I, 171; cf. DAR); cf. sp. carnero, însă der. este dificilă; din sl. *krdlanŭ, de la krŭdo › cîrd (Weigand, Jb, XVI, 222); din fondul preromanic (Rusu, Dacor., XI, 148; Lahovary 321). – Der. cîrlănar, s. m. (păstor, cioban). Din rom. este mag. kirlán, kerlany (Edelspacher 16).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cârlan
METROMÁN, -Ă s. m. f. suferind de metromanie. (< fr. métromane) Vezi definitia »
PARATIROIDIÁN, -Ă adj. Al paratiroidelor. [Pron. -ro-i-. / < fr. parathyroïdien]. Vezi definitia »
EROTOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. Obsedat sexual. [< fr. érotomane]. Vezi definitia »
SAPÁN s.n. (Mar.) Parâmă de cânepă sau de sârmă; lanț cu care se încing pe nave saci, baloturi etc. în vederea ridicării sau coborârii lor de la bord. [< engl. sapan < cuv. malaiez]. Vezi definitia »
BECLEAN 1. Oraș în jud. Bistrița-Năsăud, pe Someșu Mare; 11.023 loc. (1991). Întrepr. metalurgică (oțel moale, laminate din sîrmă); mat. de constr. (prefabricate din beton, ceramică); prelucr. lemnului; fabrică de covoare și de nutrețuri combinate; întrepr. integrată de in și cînepă. Centru pomicol. Biserică reformată (sec. 15), castelul Bethlen (1768) cu elemente de arhitectură barocă. Menționat documentar din 1235. Declarat oraș în 1968. 2. Com. în jud. Brașov; 1.986 loc. (1991). Păstrăvărie. În satul Calbor, biserică (sec. 18). Vezi definitia »