TRÚDNIC, -Ă, trudnici, -ce, adj. (Pop.) Care cere multă trudă; foarte obositor, extenuant, epuizant. ♦ Care exprimă, trădează o mare oboseală. – Din sl. trudinu. Vezi definitia »

TEMÉINIC, -Ă, temeinici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Solid, serios; cu temeinicie. ♦ Adânc, profund, intens. [Var.: (înv.) temélnic, -ă adj.] – Temei + suf. -nic. Vezi definitia »

DIAMAGNÉTIC, -Ă adj. (despre unele corpuri) care se deplasează de la un câmp magnetic mai intens către altul mai slab. (< fr. diamagnétique) Vezi definitia »

ANTIALCOÓLIC, -Ă adj., s. m. f. (cel) care este împotriva abuzului de alcool, care combate alcoolismul. (< fr. antialcoolique) Vezi definitia »

SIMÉTRIC, -Ă adj. 1. (și adv.) care prezintă simetrie. 2. (mat.) relație ~ă = relație între elementele unei mulțimi în care, dacă un anumit element este în relație cu un al doilea, acesta este în relație cu primul; funcție ~ă = funcție a mai multor variabile care nu se schimbă dacă se permută variabilele. ◊ (s. f.) dreaptă sau punct așezat(ă) simetric cu altă dreaptă sau cu alt punct. (< fr. symétrique) Vezi definitia »