OFIOLÁTRU, -Ă, ofiolatri, -e, s. m. și f. Adorator al șerpilor. [Pr.: -fi-o-] – Din fr. ophiolâtre. Vezi definitia »

PUPÍTRU s.n. 1. Masă cu suprafața înclinată, pe care se poate scrie, citi etc. ♦ Cutie cu capac înclinat, care se așază pe o catedră, pe o masă etc. spre a fi folosită la scris și citit. 2. Suport pentru note de care se servesc muzicanții. [< fr. pupitre, cf. lat. pulpitum – estradă]. Vezi definitia »

MICROMÉTRU I. s. n. instrument de precizie în micrometrie. ♦ ~ ocular (sau obiectiv) = plăcuță gradată adaptată la ocularul (sau obiectivul) unui microscop, ori alt aparat optic pentru a măsura dimensiunile obiectelor studiate. II. s. m. micron. (< fr. micromètre) Vezi definitia »

HEMATOGLOBINOMÉTRU s. n. hematocrit (2). (< fr. hématoglobinomètre) Vezi definitia »

CADÁVRU s. n. orice organism animal mort. ♦ (fig., fam.) ~ ambulant = om extrem de slab. (< fr. cadavre) Vezi definitia »