Definita cuvantului clevetă
clévetă (clévete), s. f. – Clevetire, calomnie. Sl. kleveta (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Miklosich, Lexicon, 288; Cihac, II, 62; Conev 101); cf. bg. kleveta. – Der. cleveti, vb. (a bîrfi, a calomnia, a denigra, a detracta), care poate să fie și reprezentant al sl. klevetati, bg. klevetjă; clevetitor, adj. (bîrfitor, calomniator); cleveteală, s. f. (clevetire); clevetnic, adj. (calomniator), din sl. klevetĭnikŭ, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu clevetă
MUCÁRNIȚĂ, mucarnițe, s. f. Mucar. – Muc + suf. -arniță. Vezi definitia »
ZIDĂREÁSĂ, zidărese, s. f. Femeie-zidar. ♦ Soția zidarului. – Zidar + suf. -easă. Vezi definitia »
tarabíșcă s.f. (reg.) tobă de porc. Vezi definitia »
smírdă, smírde, s.f. (reg.) 1. numele florii smirdarului (arbust mic din zonele alpine, care formează tufișuri dese, cu flori mărunte, roșii-purpurii și mirositoare); rododendron, trandafir-de-munte. 2. (în forma: zmirdă) rășină folosită în medicină, în parfumerie și la biserică, extrasă dintr-un arbore exotic. 3. (deprec.) femeie mândră, încrezută. Vezi definitia »
HIÉNĂ s.f. 1. Mamifer carnivor care trăiește în Africa și în Asia și se hrănește în special cu cadavre. 2. (Fig.) Om rău, feroce; om josnic. [Pron. hi-e-. / < fr. hyène, cf. gr. hyaina < hys – porc]. Vezi definitia »