BASCÚLĂ s.f. 1. Aparat pentru cântărit greutăți mari, de tipul balanței. 2. Pârghie cu punctul de sprijin la mijloc rezemat pe o axă, asrfel încât să permită o mișcare oscilatorie liberă. ♦ Aparat de gimnastică folosit pentru executarea diferitelor sărituri acrobatice. ♦ Dispozitiv care permite modificarea poziției, în plan orizontal și vertical, în raport cu axa optică a unei părți a aparatului fotografic. 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile. [< fr. bascule, cf. it. basculla]. Vezi definitia »

neînvățătúră s.f. (înv.) neștiință, ignoranță. Vezi definitia »

MOVIÓLĂ, moviole, s. f. Aparat de proiecție pentru montajul filmului sonor. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. moviola. Vezi definitia »

noreálă s.f. (înv. și reg.) nori de ploaie, vreme închisă. Vezi definitia »

STENÓPĂ s. f. deschidere circulară foarte mică, care înlocuiește obiectivul la o cameră obscură. (< fr. sténope) Vezi definitia »