JUSTÍȚIE s.f. 1. Totalitatea instanțelor judecătorești și a legilor unei țări; sistem de funcționare a instanțelor judiciare. 2. Echitate, dreptate. [Gen. -iei. / < lat. iustitia]. Vezi definitia »

SPLENECTOMÍE s. f. ablațiune a splinei. (< fr. splenectomie) Vezi definitia »

ARISTOCRAȚÍE s. f. clasă socială conducătoare care deține puterea de stat și asuprește celelalte clase (în orânduirea sclavagistă și feudală); pătură restrânsă a claselor exploatatoare, care beneficiază de mari privilegii; nobilime. ◊ vârfurile privilegiate care s-au desprins de clasa din care fac parte și se bucură de avantaje speciale. (< fr. aristocratie, gr. aristokratia) Vezi definitia »

DIFÚZIE s.f. v. difuziune. Vezi definitia »

strugurăríe s.f. (înv.) loc unde se găsesc și se vând struguri. Vezi definitia »