Definita cuvantului coapsă
coápsă (coápse), s. f. – 1. Parte a piciorului cuprinsă între șold și genunchi. – 2. Coastă, versant. – Mr. coapsă. Lat. coxa (Diez, I, 171; Pușcariu 386; Candrea-Dens., 378; REW 2292; DAR); cf. vegl. copsa, alb. kofšë (Meyer 193; Philippide); it. coscia (‹ lat. *coxea), prov. cueisa, cat. cuxa, sp. cuja. Cuvînt uzual (ALR, I, 56); în sec. XV, coafsă. Din rom. sb. kopsa (Candrea, Elemente, 407; Rosetti-Graur, BL, III, 66). Rezultatul rom. x › ps nu este clar, nici general; cf. frasin, toapsec, măsea, lăsa. Explicat tradițional cu mică probabilitate, prin poziția posttonică; o nouă explicație, bazată pe „reacția la tendința de asimilare”, nu pare mai sigură (Graur-Rosetti, BL, III, 65; Rosetti, I, 82-4).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu coapsă
SUPERHETERODÍNĂ s. f. radioreceptor în care oscilațiile produse de unda recepționată sunt amplificate prin combinarea cu cele ale unui oscilator local. (< fr. superhétérodyne) Vezi definitia »
(?) GOÁRZĂ s.m. (?) (Reg.) Cel care făcea anunțurile sau strigările oficiale pe ulițele satului sau comunei; crainic. Vezi definitia »
APARATÚRĂ s.f. Ansamblul aparatelor care ajută la funcționarea unei instalații. [< germ. Apparatur]. Vezi definitia »
bingăneală, bingăneli s. f. denunț. Vezi definitia »
ANACÚSTICĂ (‹ fr.) adj. Zonă ~ = regiune a spațiului cosmic situată la peste 160 km de supr. Pămîntului, în care propagarea undelor sonore încetează (distanța dintre moleculele de aer este mai mare decît lungimea de undă a sunetului, instalîndu-se tăcerea absolută). Vezi definitia »