Definita cuvantului anacustică
ANACÚSTICĂ (‹ fr.) adj. Zonă ~ = regiune a spațiului cosmic situată la peste 160 km de supr. Pămîntului, în care propagarea undelor sonore încetează (distanța dintre moleculele de aer este mai mare decît lungimea de undă a sunetului, instalîndu-se tăcerea absolută).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu anacustică
VUVUITÚRĂ, vuvuituri, s. f. (Reg.) Vuiet, zumzet. [Pr.: -vu-i-] – Vuvui + suf. -tură. Vezi definitia »
ALBASPÍNĂ s.f. Arbust spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, cu flori albe dispuse în buchețele și cu fructe comestibile, cultivat ca plantă ornamentală; (pop.) Păducel. [Pl. -ne. / < lat. alba spina, cf. it. albaspina]. Vezi definitia »
BAIONÉTĂ, baionete, s. f. Lamă de oțel ascuțită la vârf, având un mâner care se poate fixa de țeava puștii. ◊ Atac (sau asalt) cu baioneta (sau la baionetă) = luptă corp la corp, în care se folosește pușca cu baioneta pusă. ♦ Îmbinare în baionetă = îmbinare demontabilă între două piese cilindrice sau plate, care se realizează printr-o mișcare relativă de translație urmată de una de rotație. – Fr. baïonnette. Vezi definitia »
SUBZÓNĂ s.f. Subdiviziune a unei zone. [Cf. fr. sous-zone, it. sotto zona]. Vezi definitia »
pápcă, pápce, s.f. (reg.) rață. Vezi definitia »