curent in epoca, traducandu-se prin amoralism, prin teoria actului gratuit, printr-o noua viziune asupra campului narativ al operei literare si asupra personajelor. Vezi definitia »

STUPEFIÁNT, -Ă adj. 1. Care uimește, uluitor. 2. (Med. și s.n.) (Substanță) care dă organismului o stare de amorțeală, producând o stare de euforie trecătoare. [Pron. -fi-ant. / < fr. stupéfiant]. Vezi definitia »

CLAUDICÁNT, -Ă adj. (Latinism) Care indică o claudicație; șchiop. [Pron. cla-u-. / < lat., fr. claudicant]. Vezi definitia »

DISCORDÁNT, -Ă, discordanți, -te, adj. Nepotrivit, distonant, nearmonios, strident. ◊ Straturi discordante = straturi ale scoarței pământului ale căror suprafețe de stratificație nu sunt paralele între ele. – Din fr. discordant. Vezi definitia »

COALESCÉNT, -Ă adj. care prezintă coalescență. (< fr. coalescent) Vezi definitia »