Definita cuvantului comarnic
comárnic (comárnice), s. n. – 1. Parte a stînii unde se mulg oile. – 2. Șopron lîngă stînă unde se păstrează brînza. – 3. Poliță, scîndură sau tipar unde se lasă brînza la uscat. – Var. (Trans.) comornic. Bg. komarnik „cabană” (Weigand, Jb. XVI, 223; DAR); cuvînt care provine din lat. camera, și despre care Giuglea, Dacor., III, 332, presupune că a fost împrumutat din rom. și dat înapoi acestuia, cu modificările fonetice proprii bg. Rut. komarnyk provine din rom. (Candrea, Elemente, 402). Var. provine din sb. komornik (Candrea).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu comarnic
tartáric, -ă, tartárici, -ce, adj. (înv.) infernal. Vezi definitia »
HERMENEÚTIC, -Ă I. adj. referitor la hermeneutică. II. s. f. 1. știința sau arta de a interpreta vechile texte religioase, obscure, criptice; (p. ext.) rezultatul interpretării. 2. știința sau metoda interpretării fenomenelor culturii spirituale. ◊ ansamblul tehnicilor de descifrare a unui dat simbolic, teorie a procesului de interpretare a semnelor. (< fr. herméneutique, gr. hermeneutike, /II/ germ. Hermeneutik) Vezi definitia »
AEROFOTOGRÁFIC, -Ă, aerofotografici, -ce, adj. Referitor la aerofotografie, de aerofotografie. – Din fr. aérophotographique. Vezi definitia »
HIDROMETEOROLÓGIC, -Ă, hidrometeorologici, -ce, adj. De hidrometeorologie. [Pr.: -te-o-] – Din fr. hydrométéorologique. Vezi definitia »
pimpilíc, pimpilíci, s.m. (reg.) copil frumos. Vezi definitia »