BONVIVÁNT s. m. om vesel, chefliu. (< fr. bon vivant) Vezi definitia »

MEDICAMÉNT, medicamente, s. n. Substanță naturală sau de sinteză utilizată pentru a vindeca, a ameliora sau a preveni o boală; doctorie, leac, medicină (2). – Din fr. médicament, lat. medicamentum. Vezi definitia »

ELOCVÉNT, -Ă adj. 1. Care vorbește frumos și convingător. 2. Plin de conținut, expresiv, demonstrativ. [Var. elocuent, -ă adj. / cf. it. eloquente, lat. eloquens < eloqui – a vorbi]. Vezi definitia »

iadul pe pământ expr. (pop.) situație chinuitoare / greu de suportat. Vezi definitia »

REMÓNT s.m. Cal tânăr, încă neobișnuit la ham sau la călărie. [< fr. remonte]. Vezi definitia »