Definita cuvantului surdină
SURDÍNĂ s.f. Amortizor de zgomot. ♦ Dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru a-i micșora intensitatea sunetelor. ♦ În surdină = a) încet, cu sunete ușoare; b) fără zgomot, cu glas scăzut; în taină. [< fr. sourdine, cf. it. sordina].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu surdină
DEMOCRATÚRĂ s. f. denumire ironică a unei politici care combină avantajele democrației cu dezavantajele dictaturii a unui sistem totalitar, intolerant. (< fr. démocrature) Vezi definitia »
PRETÉXTĂ adj. togă ~ (și s. f.) = togă albă cu garnitură de purpură, pe care o purtau în vechea Romă tinerii patricieni, magistrații și preoții. (< lat. /toga/ praetexta) Vezi definitia »
FACÓNDĂ s. f. ușurință de a vorbi; limbuție, volubilitate. (< fr. faconde) Vezi definitia »
ERITROTOXÍNĂ s.f. Toxină care acționează asupra globulelor roșii. [Cf. fr. érxthrotoxine]. Vezi definitia »
CRONICHÉTĂ s. f. cronică de dimensiuni reduse; minicronică. (< fr. chroniquette) Vezi definitia »