Definita cuvantului șnițel
ȘNÍȚEL s.n. Carne de vițel, de porc, de miel etc. tăiată în felii subțiri, muiată în făină, în ou și în pesmet și prăjită în grăsime. [Pl. -le, -luri. / < germ. Schnitzel].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu șnițel
părușél părușéi, s.m. (reg.) 1. par mai mic pe care se fixează cărligele la pescuit; pripon. 2. (la pl.) pari pe care se împletesc nuiele formând un gard. Vezi definitia »
preducél, preducéle, s.n. (reg.) model, tipar, șablon. Vezi definitia »
CRÂSTÉL s. m. v. cristei. Vezi definitia »
cerențél (cerențéi), s. m. – Plantă cariofilacee (Geum urbanum). Numele se dă și altor plante și flori (Geum rivale; Dryas octopetale). – Var. cerițică. Lat. cerinthe, cu suf. dim. -el (Densusianu, Rom., XXXIII, 73: Pușcariu 345; REW 1831; DAR). Pentru var., cf. Pascu, Beiträge, 26, care o explică prin intermediul unei schimbări de suf. Totuși, Tiktin presupune că cerițică este un der. de la ceară (cf. fr. fleur de cire), și că de la ea provine var. cerențel. Vezi definitia »
CHILOȚÉL, chiloței, s. m. Diminutiv al lui chilot; chiloțaș. – Chilot + suf. -el. Vezi definitia »