SUBSTRÚCȚIE s. f. 1. (arhit.) parte inferioară a unei construcții. ◊ temelie, fundament. 2. (fil.) deducție a principiilor care stau la baza unui ansamblu structural. (< fr., engl. substruction) Vezi definitia »

-SPASTÍE elem. spasmo-. Vezi definitia »

DEZINFÉCȚIE, dezinfecții, s. f. Dezinfectare. – Din fr. désinfection. Vezi definitia »

IDENTIFICÁȚIE s. f. Proces psihic prin care o persoană se confundă cu o altă persoană. – Din fr. identification. Vezi definitia »

EMACIÁȚIE s.f. (Liv.) Slăbire, slăbiciune extremă; emaciere. [Pron. -ci-a-, gen. -iei. / < fr. émaciation]. Vezi definitia »