TURN¹ s. n. 1. construcție de zidărie, de beton etc., de înălțime relativ mare în raport cu dimensiunile bazei. ♦ ~ -lanternă = turn susținut de patru arce mari și străpuns de goluri prin care se asigură iluminatul unei biserici, care se înalță deasupra careului transeptului; (tehn.) ~ de extracție = construcție deasupra gurii unui puț de mină în care se află dispozitivele de ghidare a cablurilor cu care se realizează manevra de transport din puț; ~ de control = construcție foarte înaltă, din care se dirijează zborurile de pe un aerodrom; ~ de fildeș = expresie indicând izolarea unui scriitor, artist de realitățile înconjurătoare. 2. tură². (< germ. Turm) Vezi definitia »

ALTÉRN, -Ă adj. 1. unghiuri ĕ interne (sau externe) = unghiuri formate în interiorul (sau exteriorul) a două drepte paralele tăiate de o secantă. 2. (despre frunze, flori) care crește de o parte și de alta a tulpinii, a ramurilor, la niveluri diferite. (< fr. alterne, lat. alternus) Vezi definitia »

TRICÓRN, tricornuri, s. n. Pălărie bărbătească având borurile îndoite în trei colțuri, care se purta în trecut. – Din fr. tricorne. Vezi definitia »

FLÜGELHORN s.n. v. fligorn. Vezi definitia »

LEGHÓRN s. n. rasă de găini foarte bune producătoare de ouă. (< engl. leghorn) Vezi definitia »