EMISÁR s.n. 1. Canal sau conductă pentru îndepărtarea apelor dintr-un bazin, dintr-un lac. 2. Limbă de gheață scursă dintr-o calotă glaciară sau dintr-un ghețar. [< fr. émissaire]. Vezi definitia »

ELECTROCÁR, electrocare, s. n. Cărucior autopropulsat, acționat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie, folosit pentru transportul de materiale pe distanțe scurte în ateliere, depozite, gări etc. – Electro- + car. Cf. engl. electrocar, germ. Elektrokarren. Vezi definitia »

SUPRAORBITÁR, -Ă adj. (Anat.) Situat deasupra orbitei; supraorbital. [După fr. surorbitaire]. Vezi definitia »

EXCEDENTÁR, -Ă adj. În plus; care prisosește. ♦ (despre buget, balanță etc.) cu excedent, ale cărui venituri întrec cheltuielile. [Pron. ecs-ce-. / cf. fr. excédentaire]. Vezi definitia »

ARHIVÁR, arhivari s. m. Funcționar însărcinat cu păstrarea actelor unei arhive. – Din arhivă + suf. -ar. Vezi definitia »