opór (opoáre), s. n. – Umărul osiei de car. Bg. opora, sb., pol., rus. opor „sprijin, reazem” (Tiktin). – Der. oporniță, s. f. (verigă de fier care leagă osia de perinocul carului), cf. bg. oporen (Candrea). Vezi definitia »

ORGANIZATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care organizează. (< fr. organisateur) Vezi definitia »

DEGROSISÓR, degrosisoare, s. n. Sistem de filtre alcătuit din pietriș mărunt, folosit într-o instalație de limpezire parțială, preliminară a apei, pentru reținerea impurităților de dimensiuni mari. – Din fr. dégrossisseur. Vezi definitia »

VIRATÓR s. n. (mar.) dispozitiv de virare a parâmelor. (< vira + -tor) Vezi definitia »

FINANȚATÓR s. m. cel care finanțează. (< finanța + -tor) Vezi definitia »