Definita cuvantului tentativă
TENTATÍVĂ s.f. Acțiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără a avea însă siguranța izbândei; încercare (neizbutită). ♦ (Jur.) Încercare de a săvârși o infracțiune. [Cf. fr. tentative, it. tentativo].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tentativă
șúră (șuri), s. f. – 1. Grînar, hambar. – 2. Adăpost, refugiu. Germ. Scheuer, prin intermediul rut. šura (Diez, Gramm., I, 129; Tiktin; Bogrea, Dacor., IV, 849), săs. Schyren (Mîndrescu 92; Borcea 214), mag. csúr (Cihac, II, 529; Gáldi. Dict., 196). Vezi definitia »
BUSÓLĂ s. f. 1. instrument dintr-un ac magnetic și un cadran gradat, cu care se determină nordul geomagnetic. ◊ a-și pierde busola = a se zăpăci. 2. (fig.) călăuză, conducător, ghid. (< fr. boussole) Vezi definitia »
nicochéră (-re), s. f. – Stăpînă a casei. – Var. nicochera(-ale). Ngr. νοικοκερά (Scriban). Rar. Vezi definitia »
făsuíță s.f. (reg.) plantă denumită și: fasolică, oreșniță. Vezi definitia »
GUVERNÁNTĂ, guvernante, s.f. – V. guvernant (2) [DEX'98] Vezi definitia »