ȘORICIOÁICĂ, (1) șoricioaice, s. f. 1. Femela șoarecelui. 2. (Pop.) Substanță otrăvitoare, reprezentând un compus al arsenului, folosită mai ales contra șoarecilor; șorecie, șoriceasă. – Șoarece + suf. -oaică. Vezi definitia »

BUTOÁRCĂ, butorci, s. f. (Reg.) Butură (3). – Et. nec. Vezi definitia »

slută, slute s. f. (glum.) o sută de lei. Vezi definitia »

ERITRÓZĂ s. f. 1. aspect roșu congestiv al pielii și al mucoaselor. ◊ hiperplazie a țesuturilor formatoare de hematii. 2. monozaharidă cu patru atomi de carbon. 3. predispoziție de a roși. (< fr. érythrose) Vezi definitia »

FOTOGRAVÚRĂ s.f. Procedeu de reproducere a imaginilor folosit la confecționarea clișeelor, cu ajutorul căruia se obțin planșele gravate. ♦ Gravură obținută prin acest procedeu. V. heliogravură. [Cf. fr. photogravure]. Vezi definitia »